duminică, 8 august 2010

Stau si ma uit complet debusolata la patura cenusie ce ma desparte de caldura Soarelui.Am asteptat cu atata nerabdare vara,iar acum,uitandu-ma la calendar,realizez ca nu prea a fost vara(cel putin din punct de vedere meteorologic).

Niciodata nu trebuie sa te bazezi pe abilitatea Soarelui de a sterge sau a corecta neplacerile vietii.Trebuie o mana(de preferabil a ta) care sa tina creionul sau radiera,si sa o coordoneze corespunzator.

Viata e prea scurta pentru regrete,pentru temeri partial justificate.Nimeni nu va gandi in locul tau,nimeni nu va zambi in locul tau.Chiar daca toata munca ta s-a spulberat, amintirile mereu vor ramane si ele pot fi un motiv pentru a recladi ce a fost,intr-o varianta mai buna si mai rezistenta.

Cu toate ca roata e intr-o permanenta intoarcere,asta nu inseamna ca toti au avut ceva de invatat din experientele anterioare.Stii sa faci diferenta intre ei?

Chiar daca Soarele nu e acum cu noi,eu stiu,ca e acolo departe,stralucind tot mai puternic pentru cei ce stiu sa ii simta caldura chiar si cand nu e prezent.